30 mai 2011

KOGAIONONUL - MIT SI REALITATE - 1

I. Drumul tehnologic spre Kogaionon

 

De ce Roma a cucerit doar o mică parte din teritoriile locuite de geto-daci? De ce harta teritoriului cucerit este așa de enigmatică? De ce urbele romane nu au trebuit celor care i-au dat afară pe romani din Dacia? Nu cumva din cauză că civilizația lor nu era nici cea urbană a Romei, nici cea de care a nomazilor, ci "casnică", cum zice Alecu Russo?
Descoperirile arheologice din ultimii ani, dar și cercetările noastre multidisciplinare, demonstrează ca zadarnic caută arheologii mari megalopolis-uri dacice. Dacii au urât urbea care frânge personalitatea omului. Zadarnic plângem faptul ca dacii nu au lăsat scrisori latine sau grecești despre locuirea lor rustică și casnică. Scrisoarea alfabetică transmite vorbe despre cuceririle individualiste, deșarte, ale omului, nu esențe universale de ființare. Zadarnic încercăm sa vedem măreția civilizației dacice cu literele Romei sau ale grecilor.
Dar a văzut Roma adevărata civilizație a dacilor carpatini? Nu. Daca o vedea, înțelegea valoarea excepțională a topirii unor lupe de fier plastic de 40 kg, lupe pe care Europa a putut sa le obțină abia peste 11 veacuri. Vedea fierul dacic suprapur, de 99,97% fără cementita [A. Vartic, Magistralele tehnologice ale civilizației dacice, Basarabia, Chișinău, 1997], vedea ceramica dacică supra-dură și motivele sacre ale dacilor armonizate cu lotusul egiptenilor si al indienilor, cu acantul corintienilor, cu vâscul druizilor [A. Vartic, Drumul spre Kogaionon, Basarabia, Chișinău, 1998]. Vedea implectonul din zidurile turnurilor de la Costești, făcut din mari cărămizi de fier-titan (ilmenit), care nu-și găsesc nici o justificare militară acolo [A. Vartic, Fierul-Piatra, Dacii-Timpul, Basarabia, Chișinău, 1997].
Inginerii romani ar fi  trebuit sa vadă că, de fapt, cetățile dacice, asa cum stau ele cocoțate pe vârfuri greu accesibile, nu au motivări militare de apărare. Blidaru sta la 1500 m de Cetățuia Costești și cam la tot atâția metri de Prisaca. De ce într-un triunghi montan de numai 4500 de metri s-au construit 3 cetăți colosale? Unde s-a mai văzut asa ceva in lume? Care era scopul de apărare a cetății de pe Vârful lui Hulpe, sau a celei de la Naia, puse în locuri din interiorul zonei centrale a statului dac, nu la periferia ei? Făcea oare sa construiești la Cioclovina un colosal zid de 2,5 km din 3600 eșaloane de pământ și piatră, paralel cu linia care unește Bănița cu Piatra Roșie, atunci când orice armată invadatoare îl putea ocoli cu ușurință?
Chiar și în actualele condiții "globalizate" de ducere ale unui război de munte, orice inamic poate trece nestingherit pe lângă aceste troiene și cetăți. De ce, însă, dacii le-au dotat cu mari platforme și terase externe chiar în preajma zidurilor? Ca să permită atacatorilor, după un greu urcuș, sa se odihnească și să se regrupeze, să aștepte în voie, bătându-și joc de apărători, până ce ei vor termina resursele de apă, de muniție și de hrană? De ce zidurile cetăților dace înconjoară poalele unui mamelon, asa ca de fapt comunicarea dintre apărătorii acestor cetăți devine imposibilă? De ce cetățile dacice nu sunt locuite? De ce asa zisele cisterne sau construit în afara zidurilor? De ce nu se regăsesc în cetăți magaziile și beciurile unde ar fi trebuit sa fie depozitate mari rezerve de hrană și muniție ale apărătorilor? De ce grămezile de grâu ars stau dincolo de ziduri, ca la Sarmisegetusa Regia [A. Vartic, Ospețele Nemuririi, Quo Vadis, Chișinău, 1994]?
De ce mortarele de care s-au folosit dacii au și astăzi proprietăți inteligente, cum ar fi cele bactericide sau formarea unei pelicule verzui impenetrabile la contactul cu apa? De ce sanctuarele dacice, construite pe uriașe terase din andezite super-trainice, stau dincolo de zidurile cetăților? Ce motivare religioasă, politică, științifică i-a făcut pe daci sa construiască aceste sanctuare unicate în toata lumea? Cu ce efort uman și tehnic s-au tăiat atât de perfect colosalele andezite de la Grădiștea de Munte, tăieri care și astăzi nu se pot realiza fără resurse financiare considerabile? Cum s-a reușit tăierea atât de spectaculoasă a unor munți întregi de piatră la Măgura Călanului sau la Uroi, fasonarea inteligentă a pietrei și transportarea ei la zidirile de pe munți?
De ce a trebuit ca zidurile de la Costești sau Fetele Albe sa fie asamblate poetic, milimetru în milimetru, lucru total netrebuincios unor scopuri de apărare? De ce zidul fascinant de la Costești apără mamelonul central dinspre sud, dinspre munții prăpăstioși, care și asa trebuiau cuceriți cu greu de un posibil inamic, și nu dinspre nord, unde panta e mai moale și accesul mai ușor?  Si care era scopul acestor zidiri urieșești, dacă cel de apărare este greu de demonstrat?
Se spune ca dacii au părăsit cetățile imediat după terminarea războiului, în vara lui 106; deci era previzibil ca vegetația abundentă de la munte sa fi acoperit imediat multe urme ale sângeroaselor lupte: trupuri, scuturi, lănci, săbii, vârfuri de săgeți, tehnici de război dacice și romane. Nimic din toate astea nu descoperă arheologii în cantitățile omologate cu luptele crâncene ce s-ar fi dat intre cei 150.000 de soldați ai Romei cu cetele dacilor. Se vede limpede că toată locuirea dacică a fost arsă, dar arsurile acestea nu poartă și urmele dezastrelor umane cu care se poarta războiul. Nu știm cât de cruntă o fi fost lupta pentru Sarmisegetusa, dar chiar să nu fi aruncat romanii măcar vreo câteva mii de săgeți spre cetate? Or, poate, acei deosebiți soldați romani au avut în dotare detectoare care sa găsească pe terenul deosebit de accidentat din preajma Sarmisegetusei doar vârfurile de săgeți de fier, nu și miile de cosoni de aur pe care le descoperă țăranii (nu și arheologii!!!) chiar și astăzi la Grădiște?
Incă în 1995 [A. Vartic, De la sociologia monografică la cea entropică, Discurs ținut in Aula Academiei Române la 19 mai 1995, vezi A. Vartic, Catastrofa eliberării, Basarabia, Chișinău, 1996, p. 33-47] noi am arătat că asa zisele cetăți ale dacilor sunt mai repede marcări inteligente ale unui mesaj deosebit de important, scris cu buna știință și în limbaj geometric și astronomic, și în andezite, fiindcă el depozitează mult mai  bine informația decât firava vorbă alfabetică, aflată și sub ambiția omenească, și sub vremi, și în necontenită entropizare.
Totul a pornit de la observarea faptului că cetățile dacice de la Banița și Piatra Roșie formează cu așa zisul castru roman de pe vârful lui Pătru un perfect triunghi dreptunghic {Fig. 1}.

 Trimitem la publicațiile noastre cititorul dornic sa afle mai mult despre aceste triunghiuri. Să observăm aici că această uriașă iconografie geometrică, pe care noi o numim topografie cosmogonică dacică, își leagă triunghiurile sale de o altă minune topografică: Marea Linie Dacică  {Fig.2}

pe care o formează zidirile dacice de la Pecica, Deva, Cugir, Boița și Vârful Omu, orientată 15 grade Nord-Vest [A. Vartic, From Platon's to Zalmoxis's Academies, NATO ARW "The New Role of the Academies of Sciences in the Balcan Countries", Athena, November. 20-23, 1996].
Iată cum se așează cetățile din zona Sarmizegetusei Regia pe Marea Linie Dacică {Fig. 3}

Noi am studiat cu atenție și cetățile construite în zona de mai sus de aceasta linie, cele de la Clit, Moigrad, Saratel, Sighișoara, Racoș etc [A. Vartic, De la topografia cosmogonică la Kogaionon, Dava International, 2001]. Iată ce figură stranie am obținut {Fig. 4}:

Pe hărțile de mai sus se vede bine locul Sarmizegetusei Regia în acest mesaj topografic. Ce înseamnă el? Ce au vrut, de fapt, să ne transmită dacii cu această construcție măreață realizată pe un vast teritoriu și care întrece în efort uman și tehnologic chiar și construirea piramidelor?
SURSA: Andrei Vartic, Institutul Civilizației Dacice, Chișinău

2 comentarii:

  1. EXCEPTIONAL! Mai lipsesc informatiile din cartile, publicate in engleza:
    TRANSYLVANIAN SUNRISE si TRANSYLVANIAN MOONRISE

    RăspundețiȘtergere
  2. FOARTE FRUMOS SI DOCUMENTAT.
    MULTUMIM

    RăspundețiȘtergere